Se pare ca in continuare primesc tot ce imi doresc. Nu credeam ca am vrut-o atat de mult. Dar sincer cred ca toata viata mi-am dorit un obsedat pe urmele mele. Si acum sunt cea mai fericita pentru ca l-am gasit si pentru ca e acolo si pentru ca sufera din cauza mea. Ciudata pasiune. As vrea sa ma regasesc dar mi-e bine in iadul meu de pe pamant, asa ca o sa mai stau aici o vreme. Poate o sa isi faca ceva mila de mine si ma va ierta in ziua mortii de toate pacatele mele lumesti. Pana una alta,atata timp cat am sange in vene si ma mananca pielea inseamna ca traiesc, deci ca gresesc. Intr-un fel absurd si nefiresc, gresesc fara sa gresesc. Gresesc cu gandul fara sa imi vand trupul. Gresesc cu fapta, gresesc cu atitudinea mea ostila de catea. Si oricine ma judeca acum va gresi la fel ca mine. Va face aceleasi pacate, va trai intens intr-o grota si ii va lasa pe cei din afara sa il priveasca printr-un geam. Asa cum si papa greseste ca ne lasa sa il privim de la balcon, dar totusi ne lasa si asta doar atunci cand ne vorbeste. Asa gresesc si eu. Eu si papa.